Cum sa iti pierzi vaca

Undeva prin India, cu mult timp in urma, Buddha isi impartea cina modesta cu calugarii sai. Era o frumoasa seara de vara la margine padurii si vantul batea abia soptit, risipind caldura zilei. Toti mancau in tihna linistii pana cand un zgomot se facu auzit din padure. Un fermier aparu in fuga, necajit si transpirat.  „ Calugari dragi, mi-ati vazut cumva vacile? Au fugit toate in dimineata asta! Cum voi putea sa mai traiesc fara vacile mele dragi? Insectele mi-au mancat campurile de susan, nu mai am nici o recolta! Totul e pierdut, nu mai am pentru ce sa traiesc! Cred ca o sa-mi pun capat zilelor!”. Buddha i-a raspuns cu un glas soptit „ Prietene drag, noi stam aici de multa vreme, dar nu am vazut nici macar o singura vaca trecand. Poate ar trebui sa cauti in alta parte ”. Asa ca fermierul o lua din nou la fuga in padure. Buddha s-a intors catre calugarii sai si le-a spus cu un zambet larg “ Dragi calugari, sunteti foarte norocosi. Voi nu aveti nici o vaca pe care s-o pierdeti ” Si cu totii au ras aproband din inima intelepciunea lui Buddha.

Nu stiu cate vaci a vazut Buddha prin padure, dar cu siguranta ca a inteles disperarea unui om care traia cu impresia ca doar vacile il tin in viata. Descifrand parabola, o vaca reprezinta dorinta pentru un lucru, situatie sau persoana. Vaca este o idee despre fericire.

Vaca nu te face fericit

„ Stiu ca imi face rau dar il iubesc ”. De cate ori ti-ai spus asta? Esti intr-o relatie toxica si iti este greu sa recunosti un adevar evident, desi tot corpul tau urla dupa odihna si mintea dupa ceva intelegere. Te-ai straduit atata vreme ca sa faci lucrurile ca sa mearga bine incat nici nu mai stii ce este binele. Esti atat de confuza incat preferi sa te incui in casa evitand sa iti mai intalnesti prietenii, infundand canapeaua si mancand atunci cand iti mai aduci aminte. Si certurile care nu se mai termina, impacarile in care nu mai crezi, agonia aia nebuna care te musca de fiecare data cand dispare cateva zile doar pentru ca ai avut tupeul nebun de a-l intreba ceva ce nu i-a fost pe plac. Ai invatat sa taci, desi ai intrebari care ti-au ramas adanc infipte in gat. Si nu mai ai o voce, o voce a ta. Iti si este frica sa o folosesti ca sa nu il superi. Ca pleaca. Si iar suferi.

„ Vreau sa fiu cineva, voi munci pe branci pana imi indeplinesc visul ”. Iesi din scoala cu dorinta de a fi cineva, chiar nu vrei sa fi ca restul lumii. Meriti ce este mai bun si ai energia si puterea de a trage cat doi, ceea ce si faci. Anii trec, muncesti cat trei, dar norocul te ocoleste. Vezi ca altii mai lenesi ti-au luat-o in fata, dar hey, hai ca pot. Nu conteaza ca nu esti in stare sa ai o relatie normala, ca te-ai ingrasat si iti pica parul, ca ai colege mai tinere care susotesc ironic cand te vad dimineata. Si nu mai stii ce e ala un somn bun, doar dormi pe canapea ca sa-ti fie mai usor sa muncesti. Iar intr-o zi, te trezesti ca esti in burnout. Dar tu inca poti.

Doua situatii de viata. Si doua vaci de aur de care suntem legati cu lantul gros al atasamentului. Pretul? Libertatea. Ceva de nepretuit pe care o dam in schimbul unei cani cu lapte covasit. Nu trebuie sa existe pret pentru libertate. Pentru pacea interioara. Indiferent cat de pretioasa pare vaca, e doar o vaca. Daca stai sa te gandesti putin, nici macar nu este de aur, doar dorinta ta a facut-o sa para pretioasa. Vedem in vaca o sursa de implinire crezand ca disparitia ei ne-ar arunca in groapa disperararii si acolo o sa putrezim. Iar din cauza asta, ajungem sa fim obsedati, sa suferim si sa facem sacrificii.

Adevarul este ca noi apartinem vacilor. Vaca este stapan iar noi suntem doar sclavii.

Dar te intreb, ce te face sa tii atat de strans lantul atasamentului? Da-i drumul!

Letting go – este un termen din budism si implica eliberarea de dorinta, de a te elibera de atasament – vaca. Daca iti intelegi originea suferintei, te poti si detasa de ea. Gandeste-te cate lucruri deosebite pierzi doar pentru ca lupti pentru a tine in viata ta ceva care nu iti face bine, te secatuieste si iti intuneca viitorul. Accepta ca ai facut tot ce se putea face si lasa lantul vacii tale de aur. Meriti sa fii fericita langa un om care te intelege, poti sa muncesti fara sa sa-ti pierzi mintile, te poti bucura cu adevarat de viata. E doar alegerea ta, intotdeauna a fost.

Considera ca ai in fata un drum nou. Poate sa para greu la inceput, dar asa cum se spune „ o calatorie de o mie de mile incepe cu un singur pas ”. Ai curajul sa faci primul pas si apoi calatoria te va vraji, de data asta fiind pe un drum pe care ti-l alegi constient. Sunt alte experiente, noi peisaje si cel mai important, calatoresti ca stapan si neimpovarata de o vaca. E drumul natural al cunoasterii tale, face parte din experienta umana. Nu te bloca asteptand ca cineva sa te salveze.

Tu esti propriul tau salvator

Cu totii avem vaci. Mari, mici sau baltate. Din fericire, putine le consideram pretioase si nu ne chinuie atat de mult. Nevoia de validare, shopping compulsiv, internetul, tigarile etc – sunt vaci. Tot ce inseamna atasament. Daca ai curaj, ia o foaie hartie si fa-ti un inventar la vaci. Vei intelege ce turma sta pe langa tine, si cu putina determinare, poate ca sacrifici cateva. Si eu am cateva vaci marunte de care intr-o zi poate o sa scap. Pana atunci, o sa ma tot gandesc daca Buddha era vazut de calugarii sai tot ca o vaca. De aur, evident.

Daca ai nevoie de putin ajutor ca sa-ti mai linistesti mintea si corpul, poti intra la sectiunea Surse unde vei gasi diverse materiale cu respiratia constienta, meditatii ghidate si alte tehnici.